22 luglio 2017

MASCULI E FIMMINI VISTI DA MIMMO PASSANTINO

ph. di h. cartier-bresson

     Stasera, volendo sorridere un pò, ripropongo due simpatiche composizioni in lingua sicula dell'amico Domenico Passantino:



Diu ni scanza di 'sti masculi

Ora basta, pi carità,
pi fari parità
mi fermu cà
e parru di l'autra metà,
parru di l'autru essiri chi abita 'stu munnu,
parru di chiddu ca si vapparìa d'aviri u giummu...
e di cu staiu parranu di nuddu?
viriti ca staiu parrannu di chiddu chi avi u piricuddu.
Aspetta aspetta,
ca t'a scrivu "in furia e in fretta",
picchì a scriviri oggi sugnu 'na macchinetta.
U Signuri n'avi a scanzari di sti masculi
chi si curanu i musculi
e pi fari furtuna
agghiuttinu pinnuli e pinnuluna.
Diu ni scanza e libera di 'sti masculi moderni,
di chisti chi crisceru 'nmenzu i libbra e i quaderni,
mi parinu tanti vermi 'nzunzati,
'sti masculi lisci e abbronzati.
U masculu è figghiu dâ mamà
e vulissi campari cu una coscia cà e n'autra ddà,
si senti u re dî casi
quannu trasi
e cerca cu ci stirassi i cammisi,
quannu su smunciuliati:
'sti masculi su propria mal'abituati.
U masculu d'un tempu turnava "cu li cugghiuna vunchi di la campagna",
si facìa a mascagna,
mitìa furmentu,
campava di stentu,
scippava favi
si carricava travi,
era sempri sudatu,
fumava trinciatu
e a primu matinu
manciava ova e bivìa vinu,
partìa cu scuru
e s'un scurava un turnava sicuru,
zappava cu zappuni
e turnava dintra a dinucchiuni.
Ora u masculu è un cuppuluni,
cu i manu senza caddi,
cu i vrazza fini fini e quasi senza spaddi
e cu u sapi siddu ca ancora di sutta avi i baddi!
Sti masculiddi d'ora
mancu u sannu chi significa iri di fora,
a si e no s'affaccianu a finestra
e vannu a cugghiunianu a palestra,
si tagghianu e si radinu i pila
e pari ca aspettanu a unu chi ci a 'nfila.
Mi scusu si parru vastasu,
ma 'stu tipu di masculu io l'haiu 'ncapu u nasu,
'stu masculiddu allicchittatu comu un pupiddu
chi quannu è granni vulissi essiri picciriddu,
u viri?
unn'u pozzu addiggirìri.
Chistu quannu é nicu vulissi essiri granni
e nun aviti idea dî danni
chi fannu 'st'ominicchi
tuccati d'aricchi;
poi c'è u menz'omu chi macari lava un piattu e 'na furchetta,
chi cocche magghiuni si l'arrisetta,
cocchedunu chi si fa a 'nsalata
e s'a fira a mettiri a pignata.
Chi vastasata,
'stu masculu ca p'una vasata ciusca ciusca
avi a fari silenziu, asinnò abbusca.
U munnu ormai è un miscu,
e è megghiu ca mi staiu friscu friscu,
picchì, si parru mali, abbuscu,
ma s'un parru mi sentu 'nfruscu;
e allura è inutili ca t'abbilìi:
ascuta i me paroli ca su sulu fissarìi
e puru ca un mi pò vìdiri
quannu un pò fari autru pigghiatilla a rìdiri.

******

Diu ni scanza cummattiri cu i fimmini

U Signuri n'avi a scanzari di cummattiri cu i fimmini:
si dicu ca nun mi piacinu mi fannu scòncichi,
però talìa 'sti fimmini d'ora comu su tutti còmmiri,
su cumpagni di vita scòmmiri,
chi sannu sulu rùmpiri;
'na vota beddi beddi arrisettavanu càmmari,
avianu panzi vunchiati comu bùmmari;
ora s'abbuffanu e s'abbaffanu 'nto divanu,
si mettinu cremi 'nte manu,
e puru si c'è cavuru
nun sudanu e fannu sciavuru
e s'allonganu l'ugna;
nudda fimmina scugna,
(fatti curiusu,
appizzuta u nasu
e facci casu:)
nudda fimmina scugna dâ seggia,
dâ poltrona d'unni seri,
picchì, comu 'nta 'na reggia
avi ad aviri a tutti ai so peri;
quali mugghieri e mugghieri!
Comu 'na regina
ci agghiorna tardu a matina,
si lava, piscia e s'alliscia,
e avi di fari subitu cosi seri:
quali cunzari lettu
e fari pi manciari!
una iuta a gabinettu
e è pronta pi cusciuliari.
A iurnata ci passa a sciusciari
pi tutti 'ddi cosi chi vulissi sbrugghiari
e p'u tempu chi mai ci abbasta:
quali cociri pasta!
Un ci abbasta u tempu pi chiddu chi avi di fari:
pò perdiri tempu puru a puliziari?
E intantu 'nte casi a munnizza s'accucchia,
i surci fannu festa chi atti,
'nto lavandinu s'ammunzeddanu i piatti...
é inutili ca faciti i scarti:
a pigghiamu tutti 'nto d'arreri.
Nun canuscinu maidda né falaru
eppuru l'hannu sempri stancu u baccalaru.
Iddi fannu i cosi seri
e 'nterra c'è u fumeri,
u lavandinu è chinu chinu di bicchieri...
E io t'u dicu arreri:
nun sugnu io sulu
semu tutti moddi moddi
e ni lori a tutti u culu!
Iddi penzanu a fari sordi
e dintra ci sunnu muntagni di robbi lordi,
cosi di foddi!
Mi vennu ricordi,
mi vennu 'nte pinzeri
'ddi vecchi mugghieri,
'ddi fimmini veri,
'ddi beddi cammareri
chi sirvianu u maritu comu un signuri
e u taliavanu comu un tradituri,
picchì "i mariti nun su nenti
ca su figghi di la genti".
Fimmini di n'autru tempu,
fimmini di chiddi ca nun si facianu u sciampu,
fimmini cu tuppu 'nte capiddi
e chi pila sutta i sciddi.
Mi mancanu 'sti fimmini d'una vota,
di chiddi ca s'i virissi ora u stomacu ti svota,
di chiddi ca un su boni sulu p'u iazzu:
mi mancanu 'ddi fimmini chi s'a firavanu a passari u cannavazzu!
Di chiddi chi ti cunzavanu u matarazzu,
di chiddi chi ti vulianu saziu
e s'un manciavi ti pigghiavanu pi pazzu:
a mia mi mancanu puru 'ddi fimmini chi s'addivavanu u mustazzu.
Haiu dittu 'sti cosi quasi pi scherzu,
ma a libertà a stamu pagannu a caru prezzu,
e allura chi cosa è chi haiu scopertu?
ca, comu dici l'anticu, modernità è scuncertu"?
Lassamu iri, va, e tiramu a campari,
picchì 'stu munnu nun si pò canciari,
e poi tu ca ha attintatu,
(nun evé?)
tu u sa:
munnu ha statu,
munnu è,
e munnu sarà.

DOMENICO PASSANTINO

Nessun commento:

Posta un commento